Dăspre mine

Şaten, ochi căprui, 1.735 milimetri înălţime⁄micime, greutate variabilă. Stau intr-un sat ce se intitulează oraş, momentan unic într-un anume fel în judeţ, cu o populaţie alcătuită majoritar din ţăranii clasici deja − după vorbă, după port şi maniere „alese” − care umblă în număr crescând, în libertate, prin toată ţara noastră cu muzica „de petrecere” dată la maximum la aparatura audio din BMW, Audi, Dacia 1.310 ori, mai simplu, în variantă pedestră, la telefonul mobil cu cameră foto şi bipuri şi flecăreli cretine incluse.

Vorbind despre mine, pot spune că mă regăsesc în cuvintele regretatului Octavian Paler − odihnească-se-n pace, căci îmi iubesc ţara atunci când nu mă uit la televizor şi când nu merg pe stradă. În materie de crezuri, amintitul scriitor mă ajută din nou: sunt mai mult păgân decât creştin,  iar, de ceva timp încoace, mă tem de moarte, pentru că nu cred în viaţa de apoi, implicit, mai mult decât de Dumnezeu, mă tem de absenţa lui Dumnezeu.

Cam atât despre mine, cel mai anonim dintre anonimi. A, să nu uit: orice-ai fi auzit negativ sau crezi că ştii despre mine şi are o conotaţie oricât de puţin negativă nu e adevarat.